why stay?

dragele mele, (caci presimt ca doar fete citesc blogul)

am promis o postare cute si girly, dar nu pot. nu azi. azi vreau sa vorbim despre ceva serios (ca sa ne pregatim de dezmatul de maine, nu altceva :-j)

daca ati putea sa-mi raspundeti, v-as intreba care e secretul iubirii vesnice. am o presimtire insa ca nu stiti. dar o sa va intreb un lucru: cum se face ca relatiile super frumoase pot degenera si ajunge niste coabitari si atat? sau si mai rau, niste suferinte pe bune? oare oamenii se schimba, sau relatiile de genul asta nu au fost niciodata cu adevarat bune? 

stati linistite, slava domnului, nu ma refer la relatia mea, dar sunt destul in jurul meu, si mai recente, si vechi de zeci de ani, care se duc pe apa sambetei, desi la inceput toti isi jurasera iubire vesnica. 

si intrebarea care cu adevarat ma macina: de ce relatiile proaste continua? de ce nu isi asuma oamenii riscul de a iesi dintr-o chestie care clar nu-i mai face fericiti? rutina? frica? dorinta de a avea la cine sa te intorci seara acasa, desi te asteapta un scandal monstru? why stay? 

care ma lamureste primeste un premiu 

mosul pleaca, eu revin :-)

hello hello :*

o sa incep prin a va spune, cu intarziere, craciun fericit :-)

o sa continuu prin a-mi cere scuze ca mi-am lasat blogul sa moara (sau sa hiberneze) cateva saptamani, dar sincera sa fiu, simteam ca nu am nimic de spus :))

am continuat sa citesc blogurile care mi-s dragi, am descoperit si bloguri noi, deci blogosfera nu mi-a fost deloc straina :D

voiam sa imi fac marea revenire cu o postare din suflet, care sa zguduie lumea din temelii, dar ca orice lucru pe care il reiei dupa ceva vreme, trebuie sa ma reobisnuiesc sa vad cuvintele curgand pe ecran. 

si ca sa scapam de chestiile tehnice acum, va spun ca in ultima vreme am fost ocupata rau cu masteratul, cu prostia de licenta la comunicare de care trebuie sa scap si cu ce e, probabil, cel mai frumos internship din lume. pana in mai, cand vreau-nu vreau, trebuie sa plec, o sa adun cele mai misto experiente ever si cei mai mari nervi ca se termina. deci, dragi pr-isti in cautare de internshipuri, aplicati, in mai, la internshipurile British Council :D

zilele viitoare revin cu ceva girly si dragut. lasam semnificativul pentru mai incolo :*

happiness on a budget

buna dimi :*

vorbeam acum cateva postari despre cadouri mai scumpe sau mai...simbolice. spuneam atunci ca nu mi se pare asa de important sa iei ceva scump, cat mai degraba ceva semnificativ sau daca tot e sa dai mai multi bani, macar sa fie ceva ce persoana in cauza chiar isi doreste mult.

la fel cred ca se intampla si cand ne luam noua ceva. evident ca mi-ar placea sa am genti de 6 milioane si cizme de 13, normal ca pentru mine, the ultimate outfit este de la dior si clar, daca as avea, as cheltui o groaza de bani pe mine insami. faptul ca nu am inca acesti bani nu ma demoralizeaza chiar tot timpul. din fericire sunt fata si stiti si voi ca rareori cumparam ce avem nevoie. de cele mai multe ori ajungem sa achizitionam chestii complet inutile, dar super frumoase. si asta numesc eu placerile low budget.

pe mine una ma bucura extrem de mult micile cumparaturi, pe care dam cat o bere, jumatate de pachet de tigari (pentru cine fumeaza) si putin mai mult decat o ciocolata. acele mici placeri se numesc, in cazul meu, carti (da, cartile alea de 10 lei) sau accesorii. nu am accesorii "statement", coliere lanvin sau alte alea, pentru ca in urechile mele sau la maini se vor vedea de cele mai multe ori chestii vesele si colorate, deloc elegante. dar eu le ador. cam ca bratarile astea, pe care le-am luat ieri de la The Big Shop , cu 8 lei.

P.S: tot la The Big Shop au fake OPIs :)) 4 lei b-) sticlutele arata EXACT la fel, sunt puse in vitrina cat sa par a o mie de nuante si de afara chiar zici ca-s the real deal. nu am luat (ca eu tot visez la "I have a herring problem"), deci nu va pot spune cum sunt calitativ :D

grammar nazi

hello hello

vreau sa imi cer scuze pentru ca sunt cel mai mare grammar nazi din lume. va incurajez sa aruncati cu pietre, sa ma legati cu sfori si alte alea DACA nu sunteti de acord cu mine.

dar sincer va spun, nu mai suport sa aud cuvinte oribile ca "obvios" sau expresii ca "face sens" care nu sunt spuse la misto. si daca ne omoara engleza cu influentele ei, la romana ce scuza mai avem? limba care-o vorbim de mici? nu ar trebui sa aibE ceva mai multa corectitudine? nu erEa asta o cerinta elementra in educatia oricarui om? sa stie sa-si vorbeasca limba?

nu vreau sa facem aici un "ma-ta are cratima" de bloggeri, pentru ca suntem niste ladies, noi vorbim mult mai frumos, dar haideti macar sa nu fim calme: sa ne zvacneasca vena de la tampla, sa simtim ca un scurtcircuit in stomac si sa ne vina sa omoram pe cineva atunci cand auzim greseli de gramatica. sa nu facem nimic nesabuit, dar sa corectam pana la epuizare, sa enervam lumea, sa ne luam priviri pline de ura si vorbe pe la spate, dar poate, candva, cineva o sa ne ia in seama intentiile.

eu una m-am saturat de limba pocita, tradusa din engleza ("l-am introdus pe andrei lui mihai" imi provoaca ameteli ) sau folosita complet alandala. ce ziceti? 

buna, eu sunt irina

si pot sa va vorbesc despre mine ore intregi: pot sa va spun ce sport imi place, ce film, ce culoare, ce gen literar, ce tip de imbracaminte, ce serial tv, ce activitate cu prietenii, ce trupa: deci imi place tenisul, forrest gump, rosu, un fel de fantastic super subiectiv si deloc SF (gen llosa si murakami), rochiile stranse pe talie si largi in jos, pana la genunchi, mad men, board games, depeche mode.  

si v-am spus o tona de chestii despre mine in 4 randuri si mai putin de 1 minut. Pot sa va turui inca 5 minute despre ce am facut pana acum, unde am fost, ce locuri am vazut si ce vreau sa fiu in viata. Sa va povestesc cum sunt prietenii mei (pe rand si cu detalii) si cum e prietenul meu (ca e unul singur, dar tot cu detalii). Despre motan, camera, frate, parinti.

am pareri despre toate campaniile care apar si lumea trebuie sa imi spuna "da mai taci odata, am inteles deja cum ai fi facut tu" si pot sa vorbesc 15 minute despre un articol sau un documentar mai smecher. 

eu vorbesc mult. totusi, cand sunt fata in fata cu cineva oficial, ma blochez. cum ar fi un interviu. "irina, ce iti place sa faci?" pai....errrrrmmmmm....hmmmm.....stiti voi......aaaaaaaa, sa joc tenis :D (dupa 2 minute). "si ce carte ti-a placut cel mai mult?" paaaaaaaaaaaaaaaaiiiiiiiii, hmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm, *first book that comes to mind, quick!* corectii! (misto carte, btw!) "si ce altceva iti mai place sa faci?"aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa............................sa ies in oras? doesn't everybody like that? "si ce altceva?" sa.....citesc? 

tot dialogul asta a avut loc ieri, cand am fost la un interviu. in prima faza, cand am iesit de acolo, mai ca voiam sa plang gandindu-ma cat sunt de antisociala, ca nu-mi place nimic, nu citesc nimic, sunt cea mai ne-interesanta persoana ever: dar nu, univers, imi plac multe lucruri si fac multe lucruri! take that! 

doar ca irina de la interviuri ar trebui sa se puna pe aceeasi unda cu mine, ca sa kick major ass la randul ei, asa cum fac eu mereu :-) 

cum e persoana de la interviu in cazul vostru? sau cum va mentineti zen si fabulosi cand sunteti fata in fata cu un viitor angajator? 

shower me with presents, love

hello hello :*


ca sa incepem o saptamana mohorata cu un topic mai vesel, am zis sa vorbim despre cadouri azi: eu sunt maaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaare amatoare de cadouri: as putea sa va mint ca imi place mai mult sa dau decat sa primesc, dar nu-s asa de ipocrita. Imi place de mor sa daruiesc (am lista de cadouri de craciun gandita deja si chiar in decurs de achizitie b-) ), dar cand primesc un cadou sunt super mega fericita. Ca sa vedeti ca nu-s CHIAR asa de materialista, nu trebuie sa fie cadouri scumpe: nu astept coliere, blanuri (I hate furr) sau telefoane, ci zambesc mult mai mult la o carte, un accesoriu hand made sau o idee mai traznita asa, low budget.

dar nu despre mine vreau sa vorbim, ci despre ele, fetele care daca nu primesc cadouri scumpe, lesina. odata am asistat la o faza epica, cand o tipa primise "doar" un parfum si inca ceva si a intrat in camera smiorcaindu-se ca "ubitu" ei e un nesimtit, ca voia abonament la sala ea. si asta era gen 8 martie, nici macar ziua ei sau craciun. ele, care sclipesc de sus pana jos in pietre pretioase si haine de firma si raspund lejer "a, le-am primit cadou". ele, care vad primitul cadourilor ca pe un drept firesc si doamne fereste sa nu aiba parte o data pe sapatamana, ca e de rau!

si hai sa mai vorbim si despre ei, baietii care tin la brat aceste "prietene trofeu" pe care le umplu de cadouri, pentru ca asa considera ca le castiga afectiunea, sau, ca sa fim sinceri, castiga dreptul de a le avea doar ei, nu si alt barbat. ei, care considera ca daca dai un colier toate greselile iti sunt iertate sau daca le cumpara o vacanta undeva, au dreptul sa faca ce vor, o viata.

so yeah, cadourile in cuplu, problema spinoasa si subiectiva (ceea ce nu ma impiedica sa judec lumea). dar voi cum faceti? dati, primiti, mai mult decat o cere calendarul? va surprindeti partenerul/partenera cu surprize mici sau spargeti banca o data la 2 saptamani?

nostalgia

hello hello :*

zilele astea m-a apucat o nostalgie de zici ca am 80 de ani. M-am apucat sa citesc noua carte a lui J.K Rowling, The Casual Vacancy, si m-am simtit ca la 12 ani: duminica dimineata, cu o carte de-a ei in mana, in pat, leneveala suprema. 

ieri am aflat ca vin cei de la depeche mode la bucuresti din nou. m-am gandit toata ziua la cum a fost la concertul din 2006. Am stat vreo 8 ore in fata stadionului, pana sa inceapa si eram super yay. Acum sunt la fel de super yay, desi poate n-o sa mai stau chiar 8 ore. 6 cred ca-s de ajuns :D. Ma gandeam insa cum acum 6 ani eram in mijlocul achizitiilor depechiste (albume, tricouri, reviste, etc). Acum ca am o colectie decenta, m-am potolit. :D

deci da, sunt intr-o perioada de uitat spre ce a fost (da, sunt o baba), facand insa chestii pentru ce va fi (facultate, aplicatii, etc), o combinatie tare tare ciudata :))

app, am rezolvat si problema cizmelor: le-am gasit in biletul la depeche :)) who needs boots when u have the best band ever?

veniti la concert?

in cautarea comorii pierdute

hello hello :*

am sa va spun o poveste magica azi: de ceva vreme, ma impinge asa, o forta nebanuita, sa merg in cautarea unei comori nemaivazute: nu mai pot dormi noaptea, nu mai am pofta de mancare (bine, poate doar dulciurile au ramas in meniu) nu ma pot concentra si simt ca lipseste o parte din mine.

in fiecare zi caut indicii prin oras, vanez oameni, intreb in stanga si in dreapta doar doar cineva ma poate indruma catre ceea ce caut. Si fiecare zi se termina la fel: ma intorc in a mea ascunzatoare, cu desaga pe umar, trista si dezamagita. Dar nu ma las, fac un plan de actiune si ma pregatesc pentru o noua zi de cautari indelungi: unde o fi? cine ma poate ajuta sa o obtin? Inainte de culcare, ma las purtata de ganduri mai frumoase: cum o sa fie cand o s-o tin in mana? Oare pe ce drumuri o sa ma poarte? 

Ati ghicit despre ce comoara e vorba? Nu despre un covor fermecat, nu despre o racheta care ma poate duce in spatiu si nici despre un cufar plin de galbeni (ce arhaica sunt:D) ci despre perechea perfecta de cizme de piele, un maro mai deschis, care sa coste sub 300 de lei? Ceva sugestii? Unde pot gasi asa minunatie? :D 

zen si voie buna

buna dimi :*

in sfarsit am gasit ragaz sa va mai anunt ca inca nu am murit. a trecut si evenimentul de care va povesteam aici, a iesit totul bine, am tras si concluziile si deja planuim evenimentul nr. 2, despre care va povestesc zilele viitoare. 

am hotarat sa imi iau cateva luni de pauza de la "munca", adica nu ma voi inscrie la niciun internship foarte solicitant in perioada imediat urmatoare, nu aplic pentru nicio slujba (bineinteles, daca se iveste the dream job, o accept si ACUM!!!). Am nevoie de timp sa scriu licenta la Comunicare si eventual sa si citesc chestii pentru masterat. Mi s-a demonstrat inca o data unde vreau sa lucrez si de ce. :-) Pana atunci insa, finalizam tooooooate studiile. 

asa ca momentan sunt zen: cu o mare cafea langa mine, cu jdemii de carti ce trebuie citite, inclusiv una foarte....zen, evident, pentru licenta (e scrisa de calugar buddhist...so....we'll see how that goes). Imi place de mor faptul ca incepe sa fie suficient de rece incat sa port cizme si ca am reusit sa-mi ondulez parul cu ondulatorul :)) Imi place faptul ca am dat prima comanda pentru cadou de craciun si imi place ca e toamna :-)

Sa aveti o super zi :* 

un eveniment FOARTE special

hello hello :*

Permiteti-mi sa va povestesc despre un eveniment la care am lucrat cu o echipa super smechera in ultima vreme, un eveniment care s-a mulat exact pe sufletul meu si pe care il astept cu un entuziasm teribil. Se numeste "Lectura 2.0" si suna cam asa:

Citește actuala generație mai puțin? În comparație cu cine? Cu aceia care, cu ani în urmă, aveau de ales doar între ziare, cărți și etichete de pe rafturi? A scăzut astăzi cu adevărat apetitul pentru lectură sau el doar s-a diversificat? Este blamată pe nedrept “tânăra generație”? Și care mai sunt modalitățile prin care cartea mai poate ajunge în atenția celor doritori să o citească? Haideti sa aratam ca nu e asa si ca internetul deschide mai multe oportunitati de lectura decat bibliotecile de acasa. La fel cred si specialistii din industria de carte: oameni care au invatat sa nu dea vina pe internet pentru asa-zisa “deculturalizare”, ci sa il foloseasca in avantajul lor si al nostru. Oameni care utilizeaza retelele sociale pentru a promova carti si internetul in general pentru a le face accesibile. Luni, 15 octombrie, la ora 7, in Absintherie Sixtina, va invitam la un dialog cu ei, sa ne spunem of-urile, sa le ascultam solutiile si impreuna sa transmitem ideea ca internetul nu omoara cartea, ci o ajuta sa creasca.

Detalii despre Lectura 2.0 gasiti aici.

Ce ziceti, ne vedem?

dau doua carti goale pentru una plinaaaaa

cine se combina?????

buna dimi :*

din pacate n-am carti de dat, nu eu. locuitorii din new york se pare ca au :D am descoperit ca undeva in Brooklyn exista o librarie, Molasses Books, unde in prima faza, ai spune ca esti intr-un loc perfect normal. exista carti noi, exista carti vechi, exista un barulet, exista voie buna. Carturesti, Bastilia? Parca suna cunoscut, nu?

Faza super draguta e ca exista posibilitatea ca in schimbul unei carti vechi, sa primesti o bautura. Sigur, cred ca depinde de pret, ca doar n-oi da un album vechi de arta pe-o bere, nu? Bine, tipul in iulie nu avea permisiunea sa vanda alcool, but your never know :D A, app, cartile date se pun dupa aceea la vanzare :D

Asta mi se pare mie exact genul ala de chestie super nice, dar nu in Romania. Ma gandesc ca in NY oamenii sunt ceva mai normali. Sau poate are patronul o politica stricta referitoare la cine intra in librarie :-?? pentru ca am asa un feeling ca daca s-ar deschide o astfel de librarie la noi, amaratii aia de anticari de la universitate ar fi atacati de toti betivii care ar da orice sa ia si ei un cico gratis de undeva. Nu credeti? 

Oricum, e o idee simpatica zic eu, atata vreme cat cei care dau carti o fac strict pentru ca nu mai au ce face acasa cu ele, nu pentru ca vor neaparat o ciocolata calda. Parerea mea :D

A, si parerea patronului despre librarii: “There is something communal about a bookstore, something tactile about it,” said Winn. “People go to a bookstore to go somewhere. And they want a reason to stick around after they’ve bought the book.”

Hai v-am pupat :*

cu bune si cu rele

buna dimi :*

nu vreau sa va spun ca am trecut prin una din cele mai oribile perioade din viata mea zilele trecute pentru ca practic nu as avea ce sa va povestesc: nu a existat absolut nicio cauza, niciun motiv foarte clar. o fi o criza de inceput de 20's putin intarziata? o fi fost un pms al naibii de puternic? no idea. cert e ca dupa 3-4 zile de plans non-stop fara motiv, I'm back on my feet.

am inceput masteratul, fac un internship online (Internship 2.0) unde am invatat sa lucrez cu oameni complet necunoscuti, pe net si care deocamdata pare sa fie o experienta super faina, am luat rezerva la amasada britanica (lucru de care sunt extreeeeeeeeeeeeem de mandra, dat fiind ca majoritatea celor de acolo aveau experienta mult mai mare si erau super pasionati de diplomatie. eu vreau sa fac comunicare, nu politica, hellooooo!!!!) si mi s-au dat sperante pentru jobul meu de vis (va spun care e cand/daca il obtin).

in curand (azi!) trebuie sa ma apuc sa citesc pt licenta la comunicare: traume, efecte cognitive, copii, chestii d-astea putin sinistre. sunt chiar entuziasmata, va jur.

inca un lucru super tare e ca toate serialele din toamna asta au inceput genial :x la fel cum sunt si filmele de toamna sau iarna. mie una filmele de vara nu prea imi plac. toate comedioarele, toate porcarelele usurele si fara pic de creier. nu toate, dar prea multe. acum, pe masura ce vine frigul, mai un hobbit, mai anna karenina, mai niste mizerabili, chestii serioase, ce sa mai :D a, si sunt mare sustinatoare "despre oameni si melci". primul film romanesc care chiar mi-a placut :D

si cam atat. sper sa ne auzim cat de curand, sa-mi vina idei de posturi haioase sau macar profunde. ceva demn de citit.

mega pups :*

heeeeeeeeeeeeeeeeeeelp!!!!!!!!

guys, am si eu nevoie de ajutorul vostru NEAPARAT!!!

cine ma are prietena pe fb stie ca principala dispozitie la mine este "plictiseala" zilele astea. cum mereu universul are grija de noi, m-am bagat intr-un internship care numai sa ma plictisesc nu imi permite: comunicare online alea alea.

am nevoie de ajutorul vostru sa intrati pe site-ul http://bit.ly/Skd69Y asta si eventual sa transmiteti mesajul mai departe. Mai mult decat atat, poate ne intalnim la festival :-) eu una vreau sa vad "dupa dealuri" de mor :x:x

mersi:*

sunt in pana de idei cand ma uit in ochii....

ei

asa zicea cantecul. eu sunt in pana de idei asa, in general, cand ma uit in ochii virtuali ai blogului

in alta ordine de idei, buna dimi :*

sa va spun ce am mai facut in ultima vreme: am dat cateva restante la Comunicare, unele mai placute decat altele, am dat admitere (si am luat cu 10) la un masterat (lingvistica engleza) a carui soarta e inca incerta: se decide azi daca se face sau nu, probabil voi publica o lucrare la o conferinta undeva prin primavara si am aplicat la un internship pt echipa de PR de la ambasada britanica (am trecut cu succes de prima faza, mai am interviul face-2-face luni si daca merge si ala bine, I'm in).

si cam atat. in rest v-am citit pe voi, fara chef de a scrie eu, fara chef de a comenta, fara chef de a ma baga in seama in vreun fel. si asta in cazul in care pana ieri urlam peste tot ca-s super fericita. ei bine, fericirea mea e pusa pe hold pana se decide ce e cu nenorocitul ala de masterat. daca nu se face, am 3 optiuni: ori ma antrenez pentru masterchef (mai stiti ca asta ziceam si daca nu iau licenta?:))), ori o dau naibii de lingvistica si arat lumii ca pot sa lucrez lejer in PR si dau la alt masterat la anu. ori imi iau inima in dinti si aplic pentru un masterat in strainatate....desi ultima varianta imi surade cel mai putin. 

nu stiu, dragi bloggeri, ce e cu mine si de ce nu pot sa scriu. daca puteti voi sa-mi dati vreo idee de postare, v-o scriu cu dedicatie, pana atunci, rugati-va sa imi mearga totul bine si poate revine si inspiratia

pups:*

de cate ai nevoie???

buna dimi :*

probabil o sa imi sara in cap toate bloggeritele de beauty si toate fetele care-s obsedate de tot ce inseamna machiaj. imi cer scuze de pe acum. dar trebuie sa intreb: de cate ai nevoie?????

nu ma refer aici la trusa unei femei: fdt, pudra, blush, creion, rimmel, culori diferite, chestii, nebuneli. vorbesc aici de fetele care au cate 4-5 fdt, 10 pudre, 5 blushuri. dupa care 100 de rimmeluri negre, 3 creioane albe, 100000000000 de creioane negre si miliarde de glossuri.

 La ce folosesc atatea? eu una termin un fdt intr-un an. daca as avea 5 ce as face??? pai ar expira toate inainte sa apuc sa le incerc. am un creion negru (ca e negru, jur, nu e mai putin negru decat alb negru), unul bej, vreo 3 eye-liner-e (aaah, ma doare, romgleza asta) colorate, culori diferite!!!!! un rimmel, chestii d-astea. si glossuri am 2: unul cu vanilie, unul cu ciocolata. ultima achizitie: setul de mini-rujuri de la yves rocher :)) n-am avut in viata mea atatea cosmetice. singurul capitol unde ma simt depasita e cel al ojelor. am prea multe pentru gustul meu (7) si mi se pare ca o sa se intareasca toate pana apuc sa ma dau cu ele cat as vrea. asa ca oricat de minunate ar fi noile culori, zic pas pana termin macar 2 din astea :-<

poate cineva sa-mi raspunda fara sa mi-o ia un nume rau?

P.S: cine a slabit 2.6 kg? s-aud s-aud :>

unfair!

hello :*

imi cer scuze daca azi voi fi prea serioasa, dar m-am dus la culcare ieri cu un gand in minte, m-am scultat azi tot cu el: cele mai tampite si nedrepte lucruri in viata li se intampla celor mai buni oameni. Boli, anomalii, handicapuri. Ori e chiar ceva cosmic si doar oamenii destepti, geniali, buni la suflet patesc mizeriile astea, ori porportia good stuff-bad stuff e mereu egala si cu cat ai obtinut chestii mai frumoase, cu atat o sa vina sa bite you in the ass. 

In mare, ca sa va dau inca un exemplu, o profa de-a mea de la Comunicare, cu mana pe inima zic ca cea mai buna perfosoara din tot departamentul, are cancer de piele, in stare grava. Cat de des li se intampla chestii d-astea oamenilor care dau in cap la alti oameni? care omoara, violeaza, fura miliarde? De ce absolut mereu celor care nu merita? Stiu ca acum sunt subiectiva. Probabil fiecare dintre voi stie pe cineva care stie un om cu probleme. Stiu ca e la fel de rau pentru toti. Dar tot ma gandesc ca e nedrept. Si in literatura, daca stam sa ne gandim, cei mai geniali erau fie sluti, fie handicapati (fizic), fie bolnavi. E de parca universul ne da asa, o farama de chestie incredibila si dupa zice "e hai, nu ti se pare ca te-ai bucurat cam mult de asta?". 

Sper ca profesoara mea sa se faca bine. Chiar sper, daca nu, I lose all hope in humanity.

P.S: promit sa revin maine cu ceva mai senin :D

autumn makeover

hello :*

v-am zis ca in toamna asta o sa fiu un om nou, nu? sa o luam pe rand:

1. o sa slabesc (lucrez la asta de fix o zi, rezultatul: -800 de g) eu zic ca e incurajator, nu?:D)

2. o sa ma tund asa

3. o sa merg la tone de cumparaturi :D asta DUPA ce slabesc. sa va arat cateva :D

si o bratara super faina de la accesorize, pe care n-o gasesc pe net :D ei? ce ziceti? cum facem sa incepem donatiile?:))

pups :*

m-a ajuns modernizarea

buna dimi :*

mi-am promis cateva chestii pentru prima luni din septembrie :D de azi incep regimul. am gasit unul ft usor (Montignac), am convins-o pe mama sa-l tina cu mine ca sa ne fie amandurora mai usor, l-am printat si l-am facut afis in bucatarie. 

Ca urmare a slabitului, vor avea loc niste schimbari de look (o sa vedeti in postul viitor cam cum as vrea sa fie):D

Chiar voi invata! Am cateva examene de dat, nu exagerat de grele, so, why not?

Nu in ultimul rand, poate cel mai important, m-am modernizat!!! DA! Blogul meu are in sfarsit pagina de facebook. Cica asa se face mai nou. Am zis sa fiu si eu in randul lumii. Puteti sa comentati, sa dati like sau sa postati chestii naspa aici.  

Pups :*

most wanted

buna dimi :*

azi nu ne lungim cu vorba, pentru ca am impresia ca singurul meu neuron a decis sa intre in concediu, pe o perioada nedeterminata. vreau doar sa ma laud, sa va zic ca am castigat un premiu de Most Wanted Blog, de care sunt nemaipomenit de mandra si pentru care va multumesc :D nu stiu cine anume m-a nominalizat, dar mi-a facut o super surpriza :">

si va mai zic doar ca am adorat rochia de la cununia civila a elenei basescu. nu cred ca exista ceva mai perfect. cea de la cununia religioasa ar fi fost poate la fel de minunata daca avea cateva straturi mai putin, in partea de jos. deci ok, o fi ea toanta, dar stilul este impecabil. vreau si eu :))

si hai va pup, deja mi-am fortat prea mult sinapsele :">

locul unde toti barbatii se simt boieri

buna dimi :*

experienta (a mea, dar mai ales a altora) m-a invatat ca exista cateva sarcini pe care e cel mai bine sa le dai lui. tu nu esti in stare, ca esti sexul slab, iar impreuna se lasa cu scandal. includ aici datul cu bormasina, batutul covorului (cine are) sau mersul la cumparaturi.

azi, pentru ca m-am saturat de reabilitari termice si curatenii, o sa ma refer doar la cumparaturi. aici din nou avem 2 categorii: mersul la supermarket si mersul la piata. 

1. Mersul la supermarket.

Mersul la supermarket se desfasoara cam asa: primeste o lista lunga, dar extrem de detaliata (locul unde se afla raionul, ce culoare, cat costa, gramaj, etc). Asta nu il impiedica sa te sune din 5 in 5 minute disperat fie ca nu-ti intelege scrisul, fie ca nenorocitii aia au mutat raioanele fie ca nu stie ce-s alea fructe de mare combinate cu scoici st jacques sau ca nu stie de ce doamne iarta-ma vrei baby carrots in loc de morcovi. Ca el stie ca tu vrei copii, dar sa fii naiba mai subtila. In fine, ajunge triumfator la casa, plateste cu un zambet acru si ajunge acasa. Restul te priveste. Tu trebuie doar sa stai sa numeri tampeniile pe care le-a luat in loc de minunatiile dictate (non-nazist) de tine. 

2. Mersul la piata.

Ei bine aici se schimba povestea. Asta da binecuvantare. Niciodata bietul tau baiat asuprit nu mai experimenteaza asa voiosie. Femeile se agata de el (doar doar o cumpara 3 funii de usturoi), copiii ii sar in fata, iar barbatii, ei, asta e piesa de baza, barbatii, cu invidia citindu-se in ochi, il striga asa cum este el defapt "conasule", "boierule", "sefu". barbatul tau e in extaz. nici nu mai conteaza ca da 100 de lei pe kg de rosii cand sunt unii care ii recunosc adevarata valoare, nu?

Hai va pup :*

castigator giveaway reloaded

hello :*

mai tineti minte giveaway-ul pe care l-am organizat acum ceva vreme? ala cu cartea, de la polirom. detalii aici pentru cine nu mai tine minte.

atunci castigatoarea a fost Diana B., de care nu am reusit sa dau in niciun fel. Imi pare super rau, dar am hotarat ca voi alege un nou castigator.

Monica, te rog frumos sa-mi dai un mail pe iri_rocks@yahoo.co.uk cu datele tale :D

thanks :*

mirror mirror off the wall

buna dimi :*

ati auzit de experimentul "a year without mirrors"? cica o socioloaga din america s-a hotarat sa supravietuiasca un an fara sa se uite in oglinda. nicio oglinda (asta incluzand vitrinele magazinelor sau alte chestii in care te poti vedea). tipa nu are voie nici sa se uite la poze cu ea. experimentul dureaza de 6 luni, timp in care si-a si cumparat rochia de mireasa O.O mai multe detalii aici. 

pe langa faptul ca eu una cred ca nu as putea in veci sa fac asta, mi se pare cel mai misto experiment ever. pentru ca deja ma enerveaza faptul ca atunci cand noi ne uitam in oglinda vedem cu totul altceva decat vad altii. ne vedem toate defectele, vedem si defecte care nu exista, ne schimonosim in toate felurile, ne analizam cei 0, 5 cm de grasime de pe abdomen care au aparut in ultimul an, probam 20 de chestii doar doar om reusi sa aratam perfect.

why should we? serios acum. ce naiba e in neregula cu noi???? 

oricum, ft misto experimentul tipei, love it :x

voi ati putea sa stati fara sa va uitati in oglinda?

P.S: o sa vedeti in cel mai recent articol de la ea ca zice ca in america a inceput invazia de tipe nu chiar asa de anorexice. "size 8" pride ii zice ea. daca tot preluam tot de la americani, de ce nu luam si asta?

not a kid

buna dimi :*

azi vin cu o disperata nevoie de un sfat: cum ii fac pe ai mei sa nu ma mai considere o fetita de 5 ani?

ieri, intr-o cearta pe tema asta, tata mi-a zis ca oricum nu arat ca un om matur, deci why bother :-?? raspunsul meu a fost ca voi incepe sa port fuste mini si sa ma machiez strident:-??

n-o sa inteleg in veci: daca o sa-mi ziceti ca parintii mereu ne vad ca pe niste copii, ne suparam. am o colega care s-a casatorit vara asta, o vecina care s-a mutat cu prietenul ei (ambele au 21 de ani), stiu nenumarate persoane care locuiesc singure chiar daca ar putea sta cu ai lor si insasi mama e plecata de acasa de la 18 ani. totusi, eu sunt aia mica care de-abia poate sa-si lege sireturile sau sa faca orice altceva singura. 

si imi dau seama perfect de ce se comporta asa: eu am 2 laturi: cand e vorba de serious shit (invatat, obtinut, dus, vazut) sunt si eu super serioasa si driven, cand nu, imi place de mor sa fiu foarte vesela. probabil ei percep veselia asta ca pe o dovada de imaturitate.

cred ca singura solutie este sa nu ma mai entuziasmez cand ninge afara, sa nu-mi mai placa dulciurile, sa nu mai rad niciodata si sa incep sa ascult bach. sau poate ar trebui sa fac o rebeliune tarzie si o sa ma apuc de fumat, droguri si umblat in gasti dubioase, asa cum face fiecare adolescent (ca daca tot sunt mica, macar sa fiu pana la capat, nu?)

in fine, life sucks :-< ma duc sa invat pentru a doua licenta (ca doar asta fac cei de 5 ani!!!!)

castigator giveaway

buna dimi :*

bine v-am regasit! ca sa maresc putin suspansul (da, stiu, ma alint), o sa va spun doar ca ador marea, dar ca urasc CFR. sa nu mergeti NICIODATA cu trenul la mare. Mangalia - Bucuresti: 7 ore :D CFR merita un mare dislike!

dar tot ce inseamna mare, soare, apa, vama un mare mare like si un "see you soon"

asa, acum sa trecem la chestii serioase: am spus ca voi lucra cu random. org. voi pune print screen-uri ca sa fie totul super transparent. avem 24 de inscrisi si din pacate doar un castigator. sa trecem la....treaba!

mai intai pozele cu numele celor inscrisi, apoi poza cu numele castigatorului:D

si acum, castigatorul este: Diana B!!!! Felicitari! O sa te rog sa-mi dai un mail cu adresa la care vrei sa ti-o trimit, pe iri_rocks@yahoo.co.uk

Promit ca in curand voi mai veni cu giveaway-uri mai consistente, dar la fel de literare. :D

Va pup:*

giveaway literar

buna dimi :*

stiti cum se zice ca e o prima data pentru toate? si cum se mai zice ca prima data cand ai ceva esti super stangaci si emotiv? ei bine, asa sunt si eu acum :))

prin urmare, o sa pun la bataie o carte absolut minunata, anume "cartea neagra" de orhan pamuk. descrierea, conform site-ului polirom, este asta:

"Orhan Pamuk este laureatul Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 2006.

„Adevarata capodopera a lui Orhan Pamuk.” (The Times Literrary Supplement)

Galip, un avocat din Istanbul, descopera intr-o dimineata ca sotia lui a disparut si se convinge ca l-a parasit pentru primul ei sot, Celal, un jurnalist de succes. Galip porneste in cautarea lui Celal, insa, bizar, jurnalistul a disparut si el. Pentru a da de urma celor doi, Galip se afunda tot mai mult in viata, scrierile si identitatea lui Celal. Descopera lucruri noi despre propriul trecut, al lui Celal si al sotiei sale, aflind de existenta unei grupari de admiratori fanatici ai lui Celal. Acesta din urma este cunoscut ca un iubitor de coduri si jocuri de cuvinte, iar cititorii cauta mesaje secrete in articolele sale. In fascinatia lui, Galip pare sa piarda tot mai mult notiunea propriei identitati, iar cititorul nu mai poate distinge clar intre amintirile lui Celal si inventiile lui Galip despre el. Cartea neagra abunda in intrigi detectiviste, istorisiri ezoterice si conspiratii radicale. Aproape orice obiect devine un indiciu sau o enigma ce se cere solutionata, de la fotografiile din ziare la imaginile de pe panourile publicitare.

„In Cartea neagra, Orhan Pamuk da impresia ca viata are tot atitea sensuri, cite covoare sint intr-o moschee. Si, precum covoarele, adevarurile si povestile dintr-o carte arata deosebit unele de celelalte — vechi sau noi, viu colorate sau sterse. Dar, desi toate sint facute la fel, din acelasi material, doar citeva au puterea sa ne uimeasca.” (The Nation)

eu am citit cartea acum cativa ani si mi-a placut la nebunie. intamplarea a facut sa o mai primesc o data, asa ca am zis sa dau si unuia din voi sansa sa se bucure de ea. \:D/

prin urmare, tot ce trebuie sa faceti e sa lasati un comentariu si o sa aleg castigatorul prin random. e cel mai corect asa. 

daca vreti sa dati sfoara in tara, as fi forever greatful :">

ps: inscrierile se vor face pana duminica la 24:00 :D

ps2: ne auzim luni. ma asteapta marea :">

va pup literar :*

blogger, y u blog?

buna dimi:*

azi va invit pe voi sa scrieti mai mult decat mine. vreau sa aud raspunsul la o intrebare: y u blog?

am vazut bloguri pamflet, bloguri in care autorii chiar isi exprima sentimentele, bloguri de poezie, de retete, de evenimente sociale, de monden, bloguri de machiaj, bloguri de fete (adica alea unde se scrie despre orice e girly: baieti, fete, haine, make up, carti, dorinte, nemultumiri, orice).

eu mi-am inceput blogul ca o chestie foarte personala, de parca voiam sa transmit mesaje pe care nu le puteam spune in persoana. nu ma citea nimeni. cred ca am avut zeci de postari fara vreun comentariu. am trecut dupa la jurnal pe hartie :)) e mai sincer asa.puteti citi aici o postare care a avut nici mai mult nici mai putin decat UNA bucata vizualizare:))

in fine, acum scriu in primul rand pentru ca imi place sa dau de oameni faini si sa comunic cu cei pe care ii citesc. scriu ca sa ma aflu in treaba si scriu pentru ca imi place.

voi de ce scrieti?

morning person!or....?

buna dimi :*

in ultimele zile se intampla ceva foarte dubios cu mine: ma culc pe la 1-2, ma scol la 8, 8 si ceva. daca ma intrebati pe mine, e arhi-insuficient :)) totusi, sunt si cateva lucruri bune pe care le aduce cu sine sculatul de dimineata :

1. te scoala un soare caldut, nu esti chiar in sauna: eu stau la etajul 7, cu geamul spre est, deci inchipuiti-va cum ma scol eu cand sunt 35 de grade :-j si tb sa imi tin jaluzelele deschise ca sa intre aer :)) so yeah

2. toti din casa sunt inca somnorosi: nimic nu urasc mai mult decat acele discutii vesele si energice in primele 30 de secunde ale zilei. nu pricep de ce lumea nu pricepe ca neuronul meu are nevoie de o cantitate considerabila de cafea ca sa-si revina

3. stirile de dimineata: unde mereu ajunge cate ceva monden, medical sau chestii de nutritie. asta nu se intampla niciodata la ora 1 sau la ora 5. e perfect!

4. pot sa mananc: la mine in casa se mananca de pranz in jur de 2. cand ma scol la 12, naiba mai mananca de dimineata, nu? si cui nu-i place o farfurie mare de fructe in miez de vara?

5. va fi o zi productiva: asta ma mint in fiecare zi. uneori chiar se mai intampla, ma apuc de treaba pe la 10, asa si chiar fac ce mi-am propus. :D

deci da, dragilor, are si dimineata partile ei bune. asa ca sculati ba!!!!!!!

P.S: daca as putea, mi-as lua si eu o cana ca aia @-)

fii romantic, prostule!

buna dimi :*

stiti ce zi e azi? prima zi chiar faina in bucuresti. ploua, nu e soare, e super racoare, ce mai, o zi perfecta. perfecta pentru stat in pat, uitat la comedii romantice si baut ciocolata calda. si e si ziua perfecta ca el sa-ti zica ca te iubeste. si sa-ti aduca flori. si un ursulet de plus. si sa se faca luntre si punte sa-i multumeasca pe ai tai. dupa care tu zici :"ok, ms, pa, ma duc la film :*"

serios acum, ce doamne iarta-ma e cu baietii si fetele si romantismul? pe bune, nu o sa inteleg in veci 2 chestii: de ce noi il vrem si de ce el nu il dau? cand le aud pe toate matzaitele "vaaaaaaaaaaai fataaaaaaaaaaa ce romantic e iubi :x:x:x" ca le fac aia cine romantice, petale de trandafiri in pat, excursii surpriza, cadouri dragalase si tot felul de declaratii, imi vine sa vomit si dupa sa plang. 

eu am o parere, pentru care sper sa nu-mi sariti in cap: unele din marile "cadouri" pe care le facem, le facem de fapt pentru noi, nu pentru partener: cum e faza cu vacanta pe insula pustie pe care i-o faci tu cadou lui. care e de fapt cadou pentru tine. sau alte asemenea. si ma intreb: el vrea cina romantica? el vrea petale? o face pentru ca este in sinea lui romantic? sau doar ca sa te faca pe tine fericita? 

la polul opus stau baietii care se scobesc in nas de fata cu tine, de aniversare te duc la shaorma si care nu au calcat in viata lor intr-o florarie. oare si despre ei zic fetele ca-s romantici? asa, debordand de masculinitate? grrrr?

nu stiu. cert e ca e foarte complicat cu romantismul asta. pe care de altfel eu nu-l vreau! niciodata! bleeeeeeeeeeeah !!!!!

viata pe marte

buna dimi :*

bai, cat am fost plecata (de data asta la tara, not so fun), cica s-ar fi intamplat chestii fantastice, incredibile, magistrale, nemaipomenite: robby the robot (oficial numit curiosity) a aterizat pe marte: un pas mic pentru robby, un pas mare pentru rasa robotilor :D la vreo 40 de ani de cand erau oamenii extaziati, acum e randul robotilor!!! yay!!!!!

ei bine, e o singura problema: robby the robot, dupa cum ii spune si numele, e baiat. si nu e ca a aterizat el pe marte si snap snap face 3 poze si uuuu e misto. nu, dragi fete, problema e mult mai grava de atat. voi realizati ce se intampla de fapt? este inceputul unei noi ere. o era complet patriarhala, unde barbatii se vor da peste cap, vor lua steroizi, se vor supune la experimente medicale, doar doar sa devina roboti si sa se intoarca acasa, pe marte.

in timpul asta noi, uitandu-ne cu jind la venus, va trebui sa suportam comportamentul animalic al acestor wanna-be roboti. va trebui sa le spunem ca au muschi de otel, minte de fier si o vointa de....diamant? ca ala e tare, si ca vedem deja transformarea in robot. pentru ca nu o sa mai aiba pace pana cand nu o sa ajunga acolo unde le e locul. si asa va ajunge pamantul un loc plin de femei. fara barbati. mai ca e visul unei colege de-ale mele de facultate. 

eu ma intreb: ce o sa se intample cand o sa reuseasca sa ajunga acolo? o sa se bata? o sa se iubeasca? o sa isi faca sandwhichuri? o sa sara coarda? cred ca e trista viata pe marte. la fel si viata fara noi. 

noi, pe de alta parte, o s-o ducem bine aici pentru ca o sa avem toooot ce avem acum si toata masculinitatea de care avem nevoie: heck, nimeni nu ne poate lua filmele cu ryan gosling, nu-i asa?:D

sfaturi va rog

buna dimi :*

intrebarea zilei: cat de multi va luati dupa sfaturile de pe net?

la mine, se pare ca e un adevarat trend pe facebook. am aflat ca nu trebuie sa scrie oamenii poezii daca nu se pricep, ca nu e bine sa vorbesti engleza daca nu stii sa o faci, ca nu trebuie sa te imbraci in rochie doar ca este IN. complet de acord, dar incep sa ma intreb, cat de mult ar trebui sa le bagam in seama?

mai tineti minte Bravo? hai, nu va prefaceti ca nu stiti despre ce vorbesc. rubrica cu sfaturi, de la care aflam mereu ca trebuie sa te iubesti pe tine, sa o faci doar dupa ce esti complet sigura pe el, sa-l parasesti pentru ca te-a inselat si ca prietena ta nu ti-e prietena daca te vorbeste pe la spate. odata cu varsta, am ajuns la alte sfaturi, ce sa mancam, cum sa ne miscam, unde sa mergem. si daca sa zicem uneori mai sunt acceptabile sfaturile mamei, ale prietenelor sau ale partii rationale din noi, cat incredere trebuie sa avem in oameni care vorbesc pur general?

blogurile sunt undeva intre, cred. v-am cerut adesea sfatul. de multe ori l-am si urmat, dar aici...nu stiu, simt ca pun suficient din mine incat sa ma sfatuiti in cunostinta de cauza. la fel si bloggeritele carora le mai dau eu sfaturi din cand in cand. nu stiu, e complicat.

oricum, ce ma sfatuiti? daca ar fi sa ma vopsesc, ce culoare?

pups:*

visul meu e apa

un comentariu pe un blog ft misto spunea cam asa "ce ma bucur ca beti vittel. e visul meu" sau oricum, ceva asemanator. da, vittel apa. eu initial am zis ba nene, o fi vreun super cocktail hipsteresc care se cheama asa. dar sticlele se vedeau super bine in poza bloggeritei. reactia mea, huh?

nu vreau sa par rea, mai ales ca doar ieri am zis ca am cumparat o sticla de cola doar pentru sticla, dar la apa chiar ma depaseste. pe cuvant. ok, inteleg ca romania e o tara tembela unde NU se poate bea apa de la chiuveta (spre deosebire de orice tara unde am fost pana acum, unde apa de la chiuveta era perfect baubila), dar de aici pana a da 5-6 lei pe o apa la jumate? come on:| si nu ma deranjeaza nici macar faptul ca unii dau: cine are, sa dea, daca vrea. ce ma deranjeaza e ca devine "visul" unora. poate respectiva trolla. sper sa fie asa. dar daca nu? daca suntem chiar asa de amarati incat nici macar sa nu mai speram la Dior, Chanel si Burberry? sau din contra, bifam pe lista casele mari si apoi, pentru ca oricum nu mai avem altceva de luat, visam la Vittel? si macar de era apa intr-adevar super scumpa...

si serios acum? de ce e "in" o apa? de cand? mi-e frica sa ma gandesc ce urmeaza. semintele o sa fie poleite cu aur? o sa se dea shaorma adusa din noua zeelanda? sau o sa dea regina un nou trend in materie de catei de usturoi?

hai oameni buni, sa fim seriosi. hai sa aspiram mai sus. nu la o apa!

cola light + J.P. Gaultier = love

hello hello :*

desi acesta NU e un blog de beauty, sunt fata, asa ca pot sa aberez on and on despre moda, stil si alte probleme. mi-am dat seama ca am acest drept ieri cand, uitandu-ma la ultimul batman (the dark night nusht ce face), incercam doar sa-mi aduc aminte cum a fost carrie bradshaw imbracata cand a fost invitata la bursa. in timp ce oamenii se omorau p-acolo. sau ca aspectul meu preferat din film a fost prezenta superbei anne hathaway.

pe drum, ieri, vorbeam cu unul (anume) despre cum moda e asa o lume in care toti se mananca unii pe altii (ca de mancat propriu-zis n-are voie nimeni) cum e greu ca naiba sa reusesti si cum e extra stresant. concluzia mea a fost "i love it!!!!". I do love it. ador sa ma uit la prezentari, documentare si chiar campanii. si mai ales, pic in plasa designeri-lor care-si fac reclama prin asocierea cu brandurile. (sau brandurile prin asocierea cu designerii). (eu cand va zic ca am suflet de turist american nu ma credeti:D). de ce? pur si simplu ca iese ceva frumos, la care ador sa ma uit. si pentru ca o sticla de cola light e parca mai frumoasa cand te duce cu gandul la moda, la arta, la super frumusete. d-aia a fost facuta achizitia din poza. doar d-aia. ador sticla. aia e:))

in concluzie, cola light + J.P. Gaultier = irina gets all crazy and in love :D

videoclipul de promovare aici

ps: pe unghii am OPI - Russian Navy :D un semi-prim NOTD :D

pass it on

na ca a venit momentul sa mai fac si eu o leapsa (din cele 2 pe care le-am primit -cealalta, zilele urmatoare:D), motiv pt care le multumesc mult lui Isabe:L si Adelinei

sa vedem:D
11 lucruri despre mine:


1. i'm a morning person
2. pot sa petrec ore in sir pe siteuri de moda, desi nu s-ar zice tot timpul dupa cat de banal ma imbrac :))
3. sunt (putin) workaholica
4. ador sa fac (si sa mananc) dulciuri - sunt obsedata de briose 

5. imi place sa joc tenis
6. ma plictisesc extrem de repede
7. urasc sa ma cert cu necunoscuti (aka certurile din RATB:-sss)
8. pot sa alternez latura copilaroasa si tembela cu cea serioasa intr-o secunda (daca o cere situatia)
9. sunt rrrrrrarraita pana la cerrrrrr si inapoi:D
10. citesc. destul de mult, zic eu :D
11. mi-e super sila/scarba/frica/groaza de tot ce inseamna insecte, gandaci, taratoare :-ssss


11 intrebari (aici trebuia sa mai pun si 11 de la mine, dar nu-s deloc creativa azi, asa ca doar voi raspunde la cele adresate:D)


Melodia ta preferata este "freelove" - depeche mode

Unde ti-ai dori sa locuiesti? - australia

Ce alegi?Ploaia sau Soarele? - ploaia

Filmul tau preferat este? - forrest gump

Daca ai putea schimba ceva la tine,ce ai schimba ? - nu le-as mai cere altora aceleasi lucruri pe care mi le cer mie

Ce cuvant te-ar caracteriza cel mai bine? - ..implicata?:)) ca sa fiu draguta;D

Cum te vezi peste 10 ani? - scenariu pozitiv: cu unu (anume) alaturi si cu o slujba foarte buna. scenariu negativ: fara unu (anume) alaturi si complet acaparata de slujba geniala

Pe cine iubesti cel mai mult?(in afara de familie) - pe unu (anume)

Ai spus vreodata un Teiubesc din suflet? (dap:D)

Treci prin viata sau o traiesti? aoleu...pai....si si cred. momente si momente

Cu cine ai vorbit ultima oara la telefon? - cu unu (anume) :D




si acum, ce ziceti, ma lasati sa aflu raspunsurile pe care le-ar da urmatorii?:

Lost in amsterdam

Ghost Painter

B. D

Nymphetamine

Vienela

calator

Andreea Cristina Necula

Alexa e Mov

Fata care iubeste

home sweet home

buna dimi :*

ei bine, a venit si ziua sa ma intorc acasa (mai precis ieri). dupa 3 saptamani de dardaiala, bronz haotic, vizitat, mancat si muuuult plimbat. poze din aventura mea nordica puteti vedea aici si aici :D

cu ce am ramas? ei bine, cu multe chestii pe care le vreau:

- sa fiu la fel de linistita ca ei
- sa mananc mai mult peste
- sa arat ca o suedeza (mai putin inaltimea ca asta e)
- sa fiu la fel de sociabila
- sa traiesc intr-o tara unde se vorbeste engleza asa de bine

la ce m-am intors?

- speram sa ma intorc la o noua conducere. n-a fost cazul. (rusine celor care n-au fost la vot!!!)
- la o canicula de ma sui pe pereti
- la injuraturi pe strada
- la motanul meu zbieracios
- la prieten(i)
- la mom and dad:D
- la cautarea unui loc de munca si decizia cu privire cu licenta la comunicare.

in total, am adorat aceasta luna. efectiv, as fi stat acolo inca una. dar nici nu regret amarnic intoarcerea acasa. doar ca, din cand in cand, poate meritam o luna departe de toti si toate. nu ziceti?

cine stie...?

buna dimi :*

am o tona de intrebari pentru voi azi, toate incepand cu "cine stie..."

cine stie:
......un regim eficient de slabit care nu presupune infometare?
......o tunsoare potrivita pentru fetele cu fata rotunda? (cu parul lung, nu boburi sau mai stiu eu ce)
......o super sala in Bucuresti pentru kangoo jumps, unde sa nu tb sa-mi vand 3 organe?
......un post in PR cultural?
......cum sa ma machiez ca sa nu mai arat ca un copil de 13 ani, dar nici ca o sorcova? (machiajul meu consta de obicei in fdt, concealer, highlighter, dermatograf colorat sus, bej jos si gloss transparent :D)
......cum va pot intalni si eu pe voi? ca tare imi sunteti drage si as vrea sa va cunosc :D
......un serial de vreo 2-3 sezoane, care s-a terminat insa? mai light asa:D

cam astea sunt, la ora actuala, probleme mele existentiale. cine ma ajuta?

blogging la 5 dimineata

buna (foarte) dimi :*

ce mai faceti? eu, dupa cum vedeti, sunt treaza si vesela la ora 5 dimineata. nu, nu am insomnii, dar avem un tren de prins spre legoland\:D/ cu pareri si impresii voi reveni alta data :D

zilele astea mi-a facut mai multa placere sa va citesc decat sa ma vad pe mine scriind. mai ca incepe sa-mi placa postura asta de observator. am observat si ceea ce repede a devenit unul din orasele mele preferate: Copenhaga. Micut, colorat, multa apa si extrem de divers. Poate aici am adoptat comportamentul turistului american, sau poate usor tembel chiar, mergand in locuri facut exclusiv sa amuze turistii: fabrica Carlsberg, muzeul de recorduri Guiness, muzeul lui Hans Christian Andersen, d-astea. Am fost si la muzee si galerii de arta, dar vorbeam de diversitate, nu?

A, si, ca tot suntem la capitolul Danemarca, am fost si la castelul unde s-ar spune ca ar fi trait tatal lui Hamlet. Sa va zic ca am fost crunt dezamagita cand nu am vazut mai nimic...Hamlet-related? Turistul american din mine iese din nou la iveala, aparent.

In fine, vacanta mea se apropie usor spre sfarsit, dar va voi tine la curent cu ultimele impresii si chestii vazute. pozele, pe luni, marti :D

acum va pup, pentru ca ma asteapta o lume de lego:*

suedezii si moda

hello :*

postul acesta va fi plin de mini-frustrari, ca sa stiti daca aveti sau nu chef de citit :))

de nu imi plac suedezele? pentru ca fizic, sunt perfecte. sunt inalte (media de inaltime: 1, 67) si de la 1,60 ai mei ma uit la ele ca la soare, sunt blonde si au parul perfect drept (bine, si eu imi ador parul, dar ar merge putin mai drept, asa, natural:D) si in mod special pentru picioare. Nu, nu sunt gay, dar n-am vazut mai nicio fata cu celulita p-aici, pe cuvant. desi sunt 20 de grade, majoritatea umbla in pantaloni super scurti din care se vad niste picioare lungi si extrem de tonifiate. Ce imi place in schimb la ele e ca nu-s oribil de slabe. Chiar deloc. Sunt extrem de...lucrate, ca sa zic asa. In Romania, parerea mea e ca sunt prea mult fete aschilambice, asa cum sunt prea multe dolofane. Aici multe au corpul super frumos lucrat, pentru ca atunci cand nu fac jogging, merg pe bicicleta si cine stie cate alte sporturi.

inainte sa vin aici, tot auzeam despre moda din suedia care e nebunie curata, m-am uitat pe un blog, doua si ma asteptam la ce-i mai excentric. Nu e chiar asa. In micutul Lund fetele sunt extrem de normal imbracate, clasic, cu bun gust, nimic iesit din comun, dar se vede ca nu poarta fake-uri de obor si plastic pe unde nu trebuie. In Stockholm situatia sta putin altfel, din ce am putut vedea, dar nu la fete, asa cum v-ati astepta, ci la baieti. Fetele, poate o idee mai...high-class asa, dar baietii, frate, NU! parca e in floare genul ala geek-chic combinat cu indie-glam combinat cu gay-is-the-new-straight si tot asa. Bleah. Prea mult, pe cuvant. Si stiti ce e pacat? ca ei, in sine, asa cum i-a facut mama lor, arata bestial. inalti, blonzi, barbosi, nepasatori. Dar cum pe unii ii strica fata, pe baietii din Stockholm ii strica hainele.

In fine, probabil o sa aduc cu mine inapoi acea imagine a picioarelor perfecte ale fetelor si gandul ca intr-o zi voi fi si eu asa (am inceput bine, pentru ca merg mult pe jos (cel mai mult, 30 de km:D) )

Pana atunci, va ikea-pup cu drag si va mai tin la curent cu stilul in Copenhaga:D

de ce (inca) imi mai place tudor chirila

hello hello:*

gata, m-am facut om serios:D

azi o dam pe chestii mai...culte asa :)) ma tot contrazic cu un "oarecare de pe internet" pe un subiect drag inimii mele recent trecute de adolescenta: tudor chirila. El nu il suporta, eu sunt toleranta, spre admiratie, uneori.

de ce mi-a placut? pentru ca am fost o adolescenta normala, care visa la iubire, care suferea mult si care isi punea toata fiinta in iubirile de liceu. pentru ca ma regaseam in melodiile lor:-?? pentru ca am fost voluntara la un concert si l-am cunoscut si mi s-a parut foarte OK tipul.

de ce nu imi place? pentru ca acum, cand am crescut, nu ma mai regasesc in melodiile lor. pentru ca nu imi place vama. e naspa. pentru ca imi aduce aminte de liceu si uneori mi-e frica sa nu fi fost aia cea mai misto perioada.

de ce inca am tot respectul pentru el? pentru ca inca mai sper ca muzica lor (vama, vama veche, orice) mai atinge adolescentele. pentru ca vreau sa cred ca inca mai sunt fete care iubesc pe muzica lor si ca inca mai sunt baieti carora li se accepta romantismul doar pentru ca o fac si barbati in toata firea (chirila). si pentru ca promoveaza cultura.

stim toti acea scrisoare catre liceeni. cine nu o stie, s-o asculte aici. pentru ca el, spre deosebire de alte figuri publice se trage dintr-o familie buna, pentru ca e educat, pentru ca e citit si pentru ca aparent ii pasa, parca are dreptul sa predice despre cat de importante sunt cartile. Daca e sau nu doar o strategie de imagine, asta nu stiu. si nici nu ma intereseaza. vreau doar sa cred ca macar 1, 2, 5, x copii il cred. il admira. se iau dupa el. si daca pe altcineva mai bun nu avem....

a, si pentru ca "vara asta am sa ma-ndragostesc" suna de o mie de ori mai bine decat "eu vara nu dorm";)

baEti de baEti

buna dimi :*

doar nu credeati ca baietii o sa scape, nu? sub tocurile fiecarei urban lady se afla un baiat bine. daca acum 10 ani sa zicem era moda baiatului macho, gelat, cu pantofi cu bot ascutit, bluze mulate si blugi rupti, acum este la moda baiatul classy. baiatul pe care in club il vezi in camasa (deschisa, dupa cum am zis, cu podoaba la vedere), in blugi mai mult sau mai putin de firma, cu ochelari de soare (desi e club:-j) si care sparge banii asa cum sparg copiii baloanele.

baiatul asta se face prastie cam in fiecare vineri si sambata, se scoala mereu langa alta domnisoara, pe care o minte ca o va suna. baiatul asta, daca din intamplare se imbata asa, "cu baietii", spune ca femeile e curve si dupa incepe sa planga si zice ca vrea si el o "gagica". (niciodata alt termen, "prietena" e pentru fatalai, sa fim seriosi).

la polul opus sunt smecherasii, aia cool, hipsteri aproape. artisti. de aici sa nu credeti ca am ceva cu artistii pe bune, dar sunt asa de multi wannabe-s, ceva de speriat. ei aburesc recitand poezii in club, in timp ce o mangaie pasional in vazul tuturor. este baiatul cu atitudine, caruia nu-i pasa de ce zic ceilalti.

eu una sunt ft misogina: mi se pare ca baietii nu ar fi asa retarzi daca fetele nu ar fi atat de usuratice si de proaste. ei incearca orice, si-s prea multe care pica usor. tocmai d-aia arta "agatatului" nu mai e demult o arta si functioneaza orice nimic.

asa ca, dragilor si dragelor, sfaturile mele sunt:

1. pentru baieti: gasiti macar din cand in cand una care sa pice mai greu. sa va mai antrenati si voi putin, ca prea e plictiseala.

2. pentru fete: daca va plac cei mai sus descrisi, nu va mai plangeti ca nu il gasiti pe Prince Charming. Va rog.

Hai pups :*

sunt o lady, da-ma-ncolo :>

buna dimi :*

din ciclu "da-te drEacu ca eu nu te-am injurat", asa ma amuza pe mine toate tipele alea care bat frumos din gene, care se matzaie, se pisicesc, zic iubi si se dau delicate. genul lady urban. urban pentru ca nu stau intr-un conac la tara, ce? sunt lame? lady pentru ca, ei bine, sunt fete si cica si pline de clasa.

si apoi, le vezi. din gura minunatelor se baga, se scoate, se da, se aminteste de stramosi, se ameninta, se blesteama. pentru ca, vorba aia, obrazul de lady cu...injuratura se tine (cred)

ca sa se calmeze de tot, minunatele scot o tigarE (tot timpul cu E, ce naiba???) in plina strada. ce conteaza ca dau scrumul pe jos? heck, ce conteaza ca arunca si mucul de tigarE langa ele, sub pantofii cu talpa rosie luati din obor, chiar daca e un cos de gunoi la 2 metri. "pai tu, daca ating din greseala cosul??? de-abia mi-am facut unghiile, nu vezi????" (desi eu atunci cand "imi fac" unghiile, le mai si tai, nu le las de 100 de metri, in fine)

si apoi, le scoate iubi la un dans, intr-un club in centrul vechi. foarte classy centrul vechi. ca doar e vechi, nu? chiar, cred ca o sa-i propun lui Oprescu sa se cheme centrul vintage:-? ar fi si mai cool. si se batzaie in fusta lor minuscula, mulata, de li se vede tot (chiar tot) si se lasa apucate si trase si pipaite de fata cu toti. si lui iubi, mandru tare de bunaciunea de langa el, mai mai ca i se indreapta buclele ce i se vad generos prin nasturele deschis la camasa.

apoi, minunatele se intorc acasa. cu o caleasca galbena (ca iubi e prea beat sa mai conduca) si, foarte delicat, se pregatesc de culcare in baldachinul lor roz. o zi demna de o printesa pentru printesele din ele :-)

I have a dream

Mai tineti minte cum in timpul licentei spuneam ca daca nu iau, incep sa ma antrenez pentru MasrerChef 2? Ei bine, am luat licenta, deci poate viitorul meu nu consta in arta culinara. Poate. (Daca se face MC pe deserturi, jur ca ma inscriu:D).

Acum, pentru ca Suedia este extrem de mofturoasa cand vine vorba de vreme si te cam impiedica sa iesi din casa dupa bunul plac, ma uit la MC US. Ce remarc e ca toti oamenii astia-s atat de pasionati... e ceva incredibil. Si ma gandeam asa, visul meu. Care naiba e? Ma credeti ca nu mai stiu?

Azi am primit un mail in care mi se propunea sa ma angajez ca traducator specializat la o firma de consultanta. Dupa ce mi-am actualizat CV-ul, mi-am dat seama ca nu o sa il trimit. Nu vreau sa fac traduceri specializate. Daca e sa lucrez pe traduceri, as adora sa lucrez la carti pentru copii. Nimic nu m-ar face mai fericita.

Sau poate lingvistica? Poate mii de ore citind chestii, incercand sa le aplic altfel si sa vin eu cu idei? Eventual niste articole publicate? Eventual un curs predat? Eventuale conferinte prin afara? Oare asta?

Sau poate ceva pe PR cultural? Inconjurata de carti, de oameni care le adora si incercand sa promovez lectura? Un program...hectic, nervi, stres, agitatie, dar si satisfactie oarecum mai rapida? Proiecte mari, cu finalitate? Oare?

Habar nu am. Pe cuvant. Mi-ar placea sa le incerc pe toate (in special traducerile), sa le testez. Pana acum, ce am facut? O lucrare de lingvistica, o practica intr-o editura. Imi plac amandoua. Help!!!! Ce-i de facut????