Sunday, July 3, 2011

sexualitatea adolescentei





"Lolita, light of my life, fire of my loins. My sin, my soul. Lo-lee-ta: the tip of the tongue taking a trip of three steps down the palate to tap, at three, on the teeth. Lo. Lee. Ta."

demult, tare demult, am citit o carte: m-a atras prin subiectul constroversat, m-a tinut prinsa prin vocabular, m-a fascinat complet prin stil, detalii si trairi.

povestea e meh si as condamna-o oricand daca s-ar intampla in viata reala. si asta ma duce cu gandul la minunile cartilor: de ce e ok intre file, cand in realitate e deplorabil?

ce e mai nasol e ca sunt muuuuulte fete care se inspira din lolita si a caror sexualitate se manifesta inspaimantator de devreme: la 15-16 ani se imbraca cum se imbraca, si-o trag in stanga si-n dreapta, arata ca de 25 de ani.

la lolita e senzual, la ele e doar penibil. recunosc cinstit ca e genul de carte care unei femei tinere, unei fete, ii da o anumita idee de ce poate face prin farmecele feminine si e superb ca idee, dar cand incepe sa fie normal? la ce varsta e bine sa te implici in subiecte de genul?

acum, virginitatea se duce mai ceva ca parfumul intr-o sticluta desfacuta, buzele cunosc prea multe gusturi si pielea fetelor e atinsa de prea multe maini zbarcite. dar totusi, in carte, e superb.
vrem toate sa fim ea, intr-o oarecare masura. sa exercitam o asemenea putere asupra unui barbat, dar pana unde mergem pentru asta? o luam la propriu sau ne limitam la fascinatia unei tinere femei, nu neaparat a unei copile? e lolita o curva minora sau doar o femeie frumoasa?

6 comments:

  1. Eu am văzut filmul, nu cel din '62 ci acela din '97 care cred că se apropie mai mult de carte. Subiectul tratat mi se pare foarte bun: capacitatea femeii de a manipula un bărbat şi incapacitatea acestuia de a se opune. De fapt toate femeile au în ele o lolita pe care mulţi ar numi-o "suflet de târfă", dar eu i-aş zice "esenţă de femeie".

    ReplyDelete
  2. O zi bună, din ceea ce a rămas. Cu întârziere îţi mulţumesc pentru aderare la grupul celor care "se plimbă" prin "Bălgradul de azi".
    Despre femei ce să spun. Toate sunt frumoase, pornind în primul rând că mamemele noastre sunt femei. Şi pentru că lumea aşa este făcută, bărbaţii îşi întorc privirea spre ele şi sun în gândul lor: "ce frumoasă e" sau "ce frumoasă a fost cândva". Şi când se dăruiesc cu pasiune unui bărbat, sigur au un motiv să o facă, indiferent că acel motiv este pasional sau material.

    PS. Ţi-am preluat link-ul şi l-am afişat pe "uliţele Bălgradului". Mulâam.

    ReplyDelete
  3. Suntem toate o Lolila..mai mult sau mai putin!
    Avem cu toate in noi un zacamant de frivolitate malitioasa,pasiune murdara,perversitate..
    dar depinde de fiecare cum isi stavileste cusururile si`si educa vulgaritea!



    Da,poate acum unora le e si rusine ca mai sunt virgine.. cand vad atatea persoane admirand o "bad girl".


    >:D<

    ReplyDelete
  4. Cred ca nu prea stim cum e Lolita exact deoarece ea este vazuta in carte doar prin proiectiile "rationalizatoare" (justificatoare fata de sine) ale pedofilului-efebofil ("granita" definitiilor este 13 ani, iar Lolita avea 12 cand incepe povestirea) "indragostit" (in mod evident patologic) de ea, Humbert Humbert. Nabokov reuseste sa descrie cu mare talent acest tip de personaj.

    De altfel nici o fata de 12 sau 13 ani NU ARE inca o identitate de sine formata, abia acum va incepe sa si-o dezvolte, proces care va continua cam aproape toata adolescenta.

    Nu doresc sa intru in ecranizari deoarece este un subiect mult prea complex.

    Recomand doar recitirea istoricului acelei carti aici:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Lolita

    ReplyDelete
  5. P.S. Vreau doar sa mentionez ca, dupa parerea mea, Lolita este descrisa cu simpatie de catre autorul Vladimir Nabokov, ca un copil vulnerabil, atat, nici mai mult, nici mai putin, fara absolut nici o prejudecata din partea lui. Efectiv mie mi s-a parut nemaipomenit de maiestrit felul in care efectiv REIESE cat se poate de CLAR, daca citesti cu atentie, TOTALA SEPARARE a punctului de vedere al autorului observator DETASAT IMPARTIAL, care face corp comun cu cititorul, parca invitandu-l in mod etic pe cititor alaturi de SINE ca un al DOILEA observator independent, de catre punctul de vedere patologic al lui Humbert Humbert.

    Este mai difici sa vezi si sa intelegi acest lucru din filme, desi si cel al lui Stanley Kubrick (1962) si cel al lui Adrian Lyne (1997) INCEARCA si ele sa impinga privitorul sa fie cat mai impartial, dar NU REUSESC foarte bine...nici nu ar avea cum...Dominique Swain reprezinta vulnerabilitatea initiala a Lolitei parca mai bine decat Dolores Haze, dar Lolita mai in varsta, cea evolutiva la 13-14 ani, cea de pe drumul incapatanat catre independenta, mi se pare mai bine interpretata de Dolores Haze in sens mai natural, (cea a lui Dominique Swain mi se pare usor patologizat)...este f. greu...efectiv nu doresc sa dau note proaste la nici unul din artistii care s-au straduit cat se poate de mult si in mod cat mai etic si ireprosabil posibil sa readuca in discutie in fata societatii umane contemporane problema deosebit de importanta a vulnerabilitatii adolescentei (feminine si, zic eu, si universale), a carei "tema" principala ramane formarea identitatii de sine.

    ReplyDelete

Read more: http://genuinecontent.blogspot.com/2013/02/JQuery-for-facebook-like-box-pop-up-widget-for-blogger.html#ixzz2Po9BCPk9