Louis vs. Louis

In Venetia sunt lucruri care te izbesc din momentul in care pui piciorul in oras: mirosul de canal/peste, pamantul miscator, apa in cantitati industriale, pizza, inghetata, frittele si masti. Oriunde intorci capul, unul din aceste lucruri iti sare in ochi. La fel de des insa vezi Chanel, Fendi, D&G, Dior. Se pare insa ca prietenul cel mai bun al celor care vin in Venetia (localnici sau nu) este Louis. Louis in sus, Louis in jos, pe apa sau pe uscat, acel mic logo bej pe fond maro, este absolut pretutindeni: LV. Femeile il poarta cu ele, barbatii, fetele de liceu si varstnicii, toti umbla mandri cu Louis de brat.

Un singur lucru ma nedumireste pe mine insa: mandria asta vine din faptul ca nu sunt altfel decat toti si ca se integreaza? Sau pur si simplu se mint pe ei ca fac parte din "lumea buna" si statutul lor mai creste putin prin geanta pe care o poarta? Refuz sa cred (de dragul unei vieti putin mai complicate) ca singurul motiv este accesibilitatea. Nu, vreau sa cred ca sunt atat de accesibile tocmai pentru ca foarte multi oameni au, si si mai multi vor.

Da, oamenii stiu sa poarte falsuri care oglindesc perfect o imagine falsa in intregime pe care vor sa o proiecteze asupra celorlalti. Si parca un produs original nu ar avea acelasi efect. Parca un LV luat pe bune i-ar dezvalui prea mult, ar fi prea sincer.

So yeah, fake accessories to match a fake lifestyle.

PS: eu pana acum nu am vazut decat un magazin LV in Venetia, pe cand comerciantii care vand genti in San Marco, pe jos, se intalnesc la fiecare 10 m.