welcome to burlesque sau the slut

tocmai am vazut Burlesque, u know, christina aguilera, cher, etc. zic de la inceput ca nu sunt fana a niciuneia dintre ele. deloc chiar, aguilera voce ft ft buna, cantece ft ft crappy, deci se cam anuleaza. cher, nu ma obosesc :-j. DAR filmul, my god, daca pui impreuna dans superb, muzica bestiala (diamonds really are a girl's best friends!!) costume de plangi si pantofi pentru care mi-as da 3 maini daca as avea, obtii un film super fain. Povestea in sine? cine naiba a observat-o cand toate cele enumerate iti iau ochii?

evident, vreau sa ma fac si eu dansatoare de cabaret. si ce ca as fi privita ca ultima slut? ce daca toti barbatii de peste 50 de ani (si sub) ar ranji prosteste la mine si ar incerca sa ma cumpere cu Louboutin? Nu pot sa iau pantofii, dar nu si barbatii? De ce fiecare dansatoare trebuie sa fie curva? Nu exista dans si atat? Stiti voi, arta?

Mai misto totusi mi se pare faptul ca daca dansatoarele de cabaret sunt curve si daca eu vreau sa fiu una, inseamna ca am suflet de curva? Wow, e bine de stiut. Dar de ce daca vreau dantele, sutien de perle, pene si ruj rosu? sunt slutty? Si daca as fi slutty ce? Asa cum exista inner voice, inner God, inner world, inner-everything, oare nu are fiecare femeie o inner-slut? Sau, poate intr-o viata anterioara, macar in una, am fost toate sluts si inca mai avem tendinte: curve naziste, gheise, femei din harem, si "prietenele" lui Caesar. Unde sunteti? eu cred ca am fost amanta de mafiot in anii '50. Slutty as one can be b-)