miros de vara

cred ca cel mai frustrant lucru de pe pamant e sa te plimbi pe strada, sa vezi totul verde in jur, caldura mare, dar intr-un sens bun (deocamdata) flori peste tot, pasari cu duiumul (care incearca, micutele, sa acopere zgomotul de claxoane), cer albastru, cu un nor razlet (mereu cu forma de...ceva) si reflexiile tale si ale celor din jur in aproape tot si sa nu te poti bucura de ele asa cum ar trebui. vara nu e frumoasa privita de la geamul camerei tale, nici soarele nu te mangaie cand esti ascuns printre carti, nici macar verdele nu mai e verde atunci cand tot ce ai in cap e cerneala neagra pe infinitele foi albe. e incolor totul. astea sunt clipele cand ai da orice sa iesi, sa stai intr-o ceainarie umbroasa, sa mirosi vara. da, sa simti cimentul fierbinte, aerul innabusitor, blocurile mari, florile, frunzele, sa vezi albine si tot ce vine odata cu ele. si acum tot ce vreau e miros de vara:-)