hello :*
dupa o perioada in care am citit foarte putin, uite ca in sfarsit am reusit sa termin "dans dans dans" de haruki murakami. Mi-am cumparat cartea de la Bookfest, in ciuda faptului ca "In cautarea oii fantastice" a fost probabil singura carte de el care nu mi-a placut (din cele 5 pe care le-am citit pana acum. apropo, "dans dans dans" e continuarea de la "in cautarea oii fantastice"). La cate multe lucruri bune auzisem de carte, am zis s-o incerc. Si bine am facut.
Pe scurt: daca in volumul "In cautarea oii fantastice", accentul se pune mai mult pe supranatural, "Dans dans dans" mi-a dat mai mult impresia de mister....natural, ca sa zic asa. Eroul se duce in cautarea hotelului Dolphin, unde spera sa-si gaseasca iubita disparuta, pe Kiki. Acolo da in schimb de un loc cu totul schimbat, dar care ascunde, la randul sau, tot felul de secrete. Unul dintre ele este dezvaluit cu ajutorul receptionerei, care ii poveste cum a ajuns ea, din senin, pe un culoar intunecat, dand de o creatura "care nu era om". Asa se face legatura cu Omul Oaie, din primul volum. Bun, asta e planul 1. Planul 2 ii are in centru pe erou si pe o fetita de 13 ani, Yuki, cu usoare tendinte clarvazatoare, de care el trebuie sa aiba grija. In calatoriile lui cu ea, se intampla tot felul de lucruri care din nou fac trimitere la Kiki. In planul 3 il gasim pe erou impreuna cu prietenul sau, Gotanda, al carui rol in carte nu este doar de a-l aduce pe erou pentru prima data intr-o lume a damelor de companie, dar si de a adanci si mai mult intriga, deoarece si el o cunoscuse...intim pe Kiki. Toate aceste planuri se unesc in jurul iubitei eroului. Recapituland, avem de-a face cu elemente supranaturale, cu copii neglijati, dar peste masura de maturi, cu prostituate omorate si legaturi aparent ilogice intre toate aceste personaje.
Dupa cum am zis si la inceput, mi-a placut mult mai mult "Dans dans dans" pentru ca aici e doar mister si atat: Omul Oaie nu este o figura chiar asa de vizibila de-a lungul romanului. Mai mult, toate aceste cautari, disparitii si, in definitiv, crime, combinate insa cu usoare urme de senzualitate si de scurte incursiuni in lumea complet data peste cap a fiecarui personaj, m-au facut sa imi aduc aminte de ce imi place Murakami. De stil nu am ce sa spun, pentru ca, sa fim seriosi, e Murakami.
Pe Goodreads i-am dat 5 stele din 5.
