beautiful morning

you know it's a beautiful morning when you wake up extremely early and you watch lights turning on across the street while enjoying a huge mug of coffee, when outside is cold as hell but the sun shines like crazy, when glass sparkles, when windscreens freeze, when there's smell of freshly baked bagels everywhere. when the streets and stores are empty and everybody's too sleepy to say anything. when you say a shy "good morning" :)

emotional hangover

din pacate stim toti, mai mult sau mai putin, cat de groaznica e senzatia aia de dimineata de dupa o betie sau oricum, dupa one too many. te doare capul, te misti in reluare, vrei liniste absoluta, lipsa de lumina, etc. din fericire, pentru ca suntem, o doamne, asa de evoluati, am gasit tot felul de mijloace prin care diminuam starea asta. fiecare cum stie, cum poate, se misca incet spre trezire, spre revenire, spre normalitate. evident, pe masura ce corpul incepe sa se simta ceva mai bine, apar ganduri de genul "ce am facut?  m-am facut de ras?" si apoi ne sunam prietenii sa ii rugam sa ne povesteasca una alta. big mistake, rar ne plac lucrurile pe care ni le spun. 

daca ar fi sa incerc sa mut toate aceste trairi intr-un univers mai mic, mai obscur, mai privat, as zice ca experimentez un emotional hangover. e putin mai rau (am fost draguta cand am zis "putin") decat cea dintai, mai intens, mai persistent, mai...riscant. si asa m-am sculat cu o mare mare greutate pe inima, nu pe cap, cu un sentiment incredibil de rusine pentru lucrurile pe care le-am zis, nu pe care le-am facut, cu o nevoie de muzica, nu de liniste si dorind sa vad cat mai mult soare, nu ziua asta intunecata. un alt downside este faptul ca nu e nevoie sa sun pe nimeni sa imi spuna "frateeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee sa vezi tu faza, ai fost absolut penala!!!!!!". e ca atunci cand esti scenaristul unei piese, dar observi ca actorul spune cu totul altceva decat trebuie. si urli "bai opreste-te!! nu e bine!!", dar nu te aude si continua cu aberatiile. si, evident, in loc de aplauze la sfarsit de seara, obtii o liniste inmormantala. din fericire, uneori celalalt personaj salveaza lucrurile, si poate recenziile de a doua zi nu te desfiinteaza total, dar sentimentul de rusine ramane.

si, in aceasta dimineata, pe masura ce corpul mi se trezeste si ratiunea isi recapata puterile, pe masura ce constientizez tot, creste in primul rand regretul, dar timid si speranta ca piesa va fi remontata si ca va fi un succes:) (pentru ca va jur ca scenariul e bun!)