eu mereu am mers pe principiul "forgive, but don't forget". imi ocup creierul cu chestii inutile, dar mi-e aproape imposibil sa uit chestii pe care altii mi le-au facut, pe care eu le-am facut altora, pe care eu mi le-am facut mie insami, desi nu mai invinovatesc.
nu numai ca ma enerveaza de mor oamenii care judeca in stanga si-n dreapta, pretinzand ca ei niciodata nu au facut nimic rau sau ca nu ar face, dar uneori chiar vad greselile astea ca pe ceva care, desi nu trebuie incurajat, sunt bine venite pentru mai tarziu. ma refer aici la multe exemple: neinvatat la timp, purtat whorish, baut prea mult, mintit in draci, ratat sanse. unele dintre ele au consecinte grave, dar atata vreme cat traiesti sa-ti pui povestea, sunt benefice.
nu merg pe ideea din greseli se invata, mi se pare semi crappy (poate doar la scoala, daca zici ca londra e capitala ungariei si rade toata scoala de tine, atunci da), dar iau mereu in calcul cum m-am simtit eu dupa ce am facut o tampenie si am fost si prinsa. si aia ma impiedica sa nu mai fac exact aceleasi lucruri. o sa fac altele, la fel de rele poate, dar tinand mereu in minte ce-am facut sau ce-au facut altii.
care iarta? care uita? sau niciuna?
